Cuvantul om

Oamenii.
Suntem noi
Diferiti de restul
Pamantenilor persecutati
De mintile spiralate
Ale noastre ?

In egalitate cu ei
Ne indreptam
Spre vidul depravat
Al mortii .

De ce ti-e frica?
Ti-e frica de tine ,
Ti-e frica de durere ,
Ti-e frica de necunoastere .
Pe scurt ,
Nu esti decat un punct
In masa universala
Condusa de timp
Spre origini .

Fiinta se naste
Din nimicul necunoscut ,
Ca apoi , sa se intoarca
De unde a plecat .
Omul nu e nemuritor
Decat in memorii jelite .
Dar amintirea ta
Se va disipa
Precum susurul surd
Al unui izvor
Ce seaca de atata durere .

Portret exterior

-Ce stii tu despre el ?

-E un prost .

-Dar tu ?

-E un copil care nu stie ce vrea de la viata .

-Eu cred ca fuge de trecut prea mult .

-Se ascunde de propria fiinta .

-Un ciudat .

-Dar tu , cel din colt , ce crezi despre el ?

-Isi distruge viata cu nimicuri , nu se pretuieste pe sine .

-Il consider un alt adolescent frustrat .

-Dar tu , cea din prima banca , ce crezi despre el ?

-E un indragostit .

-Indragostit?...

-Indragostit .

La pamant

Cazi .
Nu te mai tin picioarele .
Iti simti corpul
Cum se diseaca
Privindu-ti inconjurul
Aruncat in fata ta
De un nimic .

Cazi.
Iti taie respiratia
Un manunchi de emotii
Adus de valul increderii
Strivit de minciuna
Totul .

Cazi
Si pamantul tremura
O data cu pielea ta
Sfasiata de biciul
Ce odinioara era o mangaiere
Devenita flacari .

Cazi
Cand trecutul
Te ajunge din urma
Si te face bucati
Ca apoi sa te recontruiasca
Intr-un robotel .